Deschiderea expoziției „Aur", la Marsilia

Numită simplu „Or”, aur, expoziția organizată de Musée de civilisations de l’Europe et de la Méditerranée (MuCEM) din Marsilia își propune să exploreze, din perspectiva contemporaneității, diferitele modalități de percepție ale acestui metal nobil. S-a urmărit punerea în paralel a abordărilor considerate clasice, ale cunoscătorilor și specialiștilor și a celor spontane, venite din partea amatorilor. Astfel, în punctul de întâlnire al unor obiecte cu semnificații arheologice, istorice sau etnografice, al antichităților și al obiectelor din cotidianul imediat s-a încercat evidențierea unor legături țesute dincolo de timp și spațiu. Obiecte și abordări multiple surprinse într-un amplu spațiu geografic în Preistorie, Antichitate, Evul Mediu, modernitate sau în contemporaneitate s-au reunit în mod armonios într-o expoziție care face apel la ingeniozitatea și creativitatea umană în egală măsură pentru structurarea discursului expozițional cât și pentru înțelegerea plurivalenței acestuia.

Expoziția reunește un număr semnificativ de piese remarcabile, care au o valoare deosebită, ce provind din colecțiile unor importante instituții culturale din mai multe state europene și din afara spațiului european: România (Muzeul Național de Istorie a României din București), Franța (Muzeul Luvru din Paris, Muzeul Arheologiei Mediteraneene din Marsilia, Muzeul de Artă Modernă și Contemporană din Strasbourg), Grecia (Muzeul Arheologic din Pella), Georgia (Muzeul Național al Georgiei din Tbilissi) și Maroc (Voice Gallery din Marrakech).

Muzeul Național de Istorie a României participă la acest proiect cu 38 de bunuri culturale din patrimoniul propriu. Un mic pandantiv eneolitic de aur descoperit la Vitănești (jud. Teleorman), reprezintă cea mai veche formă de prelucrare a aurului prezentă în expoziție. În egală măsură lingouri de metal nobil și obiecte cu estetică proprie piesele din inventarele tezaurelor de la Turnu Măgurele (jud. Teleorman), Sacoșu Mare (jud. Timiș), Căuaș (jud. Satu Mare) și Hinova (jud. Mehedinți) surprind plasticitatea aparte a aurului, metal care, prin topiri și remodelări repetate se poate metamorfoza într-o multitudine de forme. Element foarte stabil din punct de vedere chimic, aurul transferă o parte din durabilitatea sau perenitatea sa și obiectelor în structura cărora este integrat. Pentru a ilustra această perspectivă simbolică din care pot fi privite obiectele din aur, a fost aleasă o brățară dacică, polispiralică, din tezaurul de pe Muchea Cetății de la Sarmizegetusa-Regia (jud. Hunedoara) și, alături de aceasta, au fost selectate câteva aplice de harnașament din tezaurele de la Cucuteni-Băiceni (jud. Iași) și Craiova (jud. Dolj) și mai multe elemente dintr-o cunună funerară romană de la Romula-Reșca (jud. Olt).

Expoziția este deschisă până la data de 10 septembrie 2018.