Statistici îngrijorătoare - România e mai poluată decât India

New Delhi, capitala Indiei, unde, în 2017, 1.24 de milioane de persoane au decedat din cauza poluării și, totodată, unul din cele mai poluate orașe ale lumii, a fost depășit recent de către România la acest capitol.

La sfârșitul lui 2019, în New Delhi și în zonele înconjurătoare a fost declarată stare de urgență de sănătate publică, pentru că în regiune s-au înregistrat niveluri alarmante de poluare atmosferică. Activitățile industriale au fost interzise, școlile au fost închise, deoarece nivelurile de particule fine în suspensie cu diametrul sub 2,5 micrometri (PM 2,5) au ajuns la aproximativ 500 de micrograme pe metru cub în capitală. Cauzele care au dus la această situație alarmantă sunt multiple, de la traficul rutier, până la fumul produs de fabrici.

Conform unui studiu publicat de către publicația New York Times, România a surclasat India în topul celor mai poluate orașe ale lumii în luna decembrie a anului 2019,  nivelurile de particule fine cu suspensie ajungând la 1272 µg/m3 în București iar în Cluj, la 1654 µg/m3, ceea ce semnifică un nivel de poluare extrem. 

Situația nu stă mai bine azi, în România, pentru că 10 orașe, respectiv Craiova, Cluj, Timișoara, Constanța, Brăila, Turnu Măgurele, Galați, Bacău, Ploiești și Pitești, trebuie să-și facă planuri în ceea ce privește reducerea poluării, pentru că altfel, riscă amenzi uriașe de la Comisia Europeană, între 100.000 şi 400.000 de euro pe zi. 

Efectele poluării asupra mediului, dar și asupra sănătății populației, sunt devastatoare. Conform unui studiu al Societății Europene de Cardiologie, șapte milioane de persoane, din care 600 000 copii,  își pierd viața în fiecare an din cauza poluării, cauzând boli ale sistemului respirator, infarct acut de miocard, accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică, crize de astm, alergii și chiar cancer pulmonar. Expunerea la aerul poluat nu numai că le crește românilor șansele să dezvolte afecțiuni grave, ci le scade și speranța de viață cu până la patru ani. 

Care sunt principalele cauze ale creșterii nivelului de poluare peste limitele normale?

Conform unui raport realizat de Comisia Europeană, emisia totală de particule PM10 și PM2,5 din aer, au ca principale cauze traficul rutier, în proporție de 45,5% și încălzirea rezidențială, în proporție de 45,8%. Mai exact, arderea combustibililor, a lemnului, reziduurilor menajere, agricole, precum și vegetației în diverse scopuri contribuie la creșterea nivelului poluării. Totodată, morăritul construțiile, demolările, industria petrochimic sau de prelucrare a metalelor, eroziunea solului, antrenarea prafului, depozitarea și reciclarea gunoaielor sunt alte surse din care se produce poluarea cu PM10 și PM2,5. 

Ce măsuri se pot lua pentru reducerea nivelului poluării din România?

Dacă autoritățile nu iau nicio măsură în fața poluării, nu numai sănătatea românilor va avea de suferit, ci și economia, din cauza amenzilor usturătoare aplicate de Comisia Europeană. 

Specialiștii în domeniul calității aerului si cei care asigura consultanta de mediu  susțin că există măsuri concrete ce se pot lua de către administrații, pentru reducerea rapidă a nivelului de poluare. Spre exemplu, spălarea cu jet puternic de apă a străzilor și trotuarelor reduce particulele în suspensie cu aproximativ 70% la nivelul trotuarului iar plantarea de garduri vii și de tufe perene pe străzi reduce poluanții în suspensie cu 15-60%. Măsuri precum interzicerea folosirii suflătoarelor de frunze sau a mașinilor de tăiat iarba pe benzină, interzicerea și pedepsirea arderii resturilor vegetale, intervențiile masive în trafic pentru pedepsirea mașinilor neconforme sau introducerea de stații de monitorizare a calității aerului,  ar reduce considerabil nivelul de poluare.

Pe termen lung, autoritățile ar trebui să se axeze pe amenajarea de spații verzi noi, pe realizarea de piste de biciclete și trotinete electrice și pe investiția în transport în comun electrificat sau în cel subteran. Totodată, monitorizarea gropilor de gunoi, a fabricilor, a șantierelor, scumpirea parcării și amenzile usturătoare pentru nerespectarea legilor sunt doar câteva din măsurile ce pot fi luate pentru îmbunătățirea calității aerului, ce ar avea beneficii pentru sănătate, cât și pentru infrastructura rutieră a țării. 

Toate aceste măsuri ce pot fi luate de autorități ar avea efecte pozitive rapid, însă, este esențial ca locuitorii din mediul urban să-și schimbe comportamentul și să ia atitudine în această direcție, contribuind, la nivel personal, la îmbunătățirea calității aerului. Simplul gest de a renunța câteva zile pe lună la mașina personală sau a o împărți cu familia sau colegii de serviciu ar reduce considerabil nivelul poluării și ar fluidiza traficul în orașele supraaglomerate. In plus, la nivelul mediului de business este momentul ca notiunea de autorizatie de mediu sa fie luata in serios.  

Prin urmare, Ministerul Mediului trebuie să ia măsuri urgente, însă schimbarea începe din fiecare, prin implicare în grija pentru mediu, dar și pentru urmașii noștri.