Expoziție personală DORU COVRIG - sculptură mică și desene - la un an de la dispariția artistului

Expoziție personală DORU COVRIG – sculptură mică și desene – la un an de la dispariția artistului 

Pe 18 noiembrie va avea loc la Galleria 28 din Timișoara vernisajul expoziției „HAND(S)”, o expoziție tematică dedicată lui Doru Covrig (1942-2022), artist de origine română care a trăit și a lucrat în Franța. Curatorul Raluca Băloiu a selectat o serie de desene, obiecte și sculpturi relevante pentru un deceniu din activitatea sculptorului. „HAND(S)” poate fi vizitată până pe 15 decembrie 2023 inclusiv, pe bază de programare, iar accesul este gratuit. 

Unul dintre cei mai importanți artiști vizuali români contemporani din diaspora

Sculptorul Doru Covrig a absolvit, în 1972, Institutul de Arte Plastice „Nicolae Grigorescu“ din București. Din 1982 a trăit și a lucrat în Franța. A participat la numeroase expoziții de grup și simpozioane, la care s-au adăugat participări la importante expoziții, printre care se numără inclusiv Bienala de la Veneția (1995). Lucrările sale figurează în colecții publice și private din România (Muzeul de Artă Recentă și Muzeul Național de Artă Contemporană din București, Muzeului Național al Banatului, Timișoara), Franța, Japonia, SUA și nu numai. Doru Covrig s-a făcut cunoscut prin seriile de sculpturi Dictatori, Gutenberg, Totemuri, Buddhas.

“Doru Covrig este un artist cu rădăcini foarte bune în tradiția figurativă, […] un artist care nu vrea să se lase îngrădit de tehnici tradiționale, fiind un căutător, un experimentator de noi materiale, alese întocmai pentru valoarea lor cotidiană, pentru aspectul lor precar” -  Dan Hăulică, critic de artă.

La vernisaj va fi lansată broșura expoziției ce conține informații importante din activitatea lui Doru Covrig. Publicăm în premieră un fragment din cercetarea și textul Ralucăi Băloiu: „Absolvent al Institutului de Arte Plastice Nicolae Grigorescu (București, 1972), originar din Timișoara, Doru Covrig a avut o perioadă efervescentă înainte de plecarea din România. Făcea sculptură monumentală în cadrul taberelor la care era invitat, era un bun cioplitor în piatră (Măgura și Hobița, România), dar și în lemn (Arcuș – România, Forma Viva – Slovenia, Lindabrunn – Austria). Prima expoziție personală a deschis-o în 1981 la Galeria Simeza, în București. Personalitate complexă, Doru Covrig a făcut parte din grupul 9+1 (fondat în 1981), născut ca reacție polemică la regimul comunist și la ideologia sa.

Încă de la începutul profesiei l-a ales ca model pe Constantin Brâncuși a cărui artă concisă și bine meșteșugită i-a servit drept exemplu. Credea cu tărie că meșterul de la Hobița putea fi considerat părintele Minimalismului. Experimenta în materiale extrem de diferite: lemn, metal, plastic, bronz, preferând noblețea celui dintâi și apropierea de natură. Învăța de la colegii de breaslă sau, solitar, lucrând după cărțile și revistele de artă. Îl aprecia pe George Apostu pe care-l considera deschizător de drumuri pentru generația post-Brâncuși a anilor ’60 prin măiestria lucrului în lemn și a abordării temelor arhaice.

A ieșit din România cu o bursă de studii oferită de guvernul scoțian (Lumsden, Huntly) și, după un stagiu de trei luni s-a stabilit la Paris în 1982. Aici a intrat în contact direct cu arta occidentală. A legat prietenii cu sculptorii Gordon Young, Ion Nicodim, George Apostu și Paul Neagu. A redescoperit opera artiștilor vestici pe care îi aprecia încă dinainte de plecarea din România și a descoperit alții noi. La Henry Moore aprecia desenele cu volume sculpturale; de la César Baldaccini a preluat expresivitatea materialelor diferite precum pâinea, plasticul, lemnul și bronzul; la Giuseppe Penone aprecia ineditul sculpturii în lemn. Prin sculpturile sale, Doru Covrig a căutat mereu să creeze un limbaj vizual în care Omul și universul său reprezentau subiectul central: „Aș dori să pot face o sculptură – Meditație la condiția umană. Omul ca formă și lumea lui de forme – ca univers. Un șir de construcții. […].” (Doru Covrig, notiță dintr-un caiet de schițe, 1986). Mâna făcea parte din acest univers formal pe care sculptorul a început să-l schițeze încă din copilărie: „Un exemple de mon enfance, quand je bricolais de la menuiserie. J’avais quelques obsessions formelles – la main.” (Doru Covrig, Entretien avec Marin Gherasim, Revue Arta, 1996).

După ce lucrase foarte mult în anii ’80 cu materiale din zona arte-povera, din anii ’90 a început să abordeze tehnici industriale pe care le-a aplicat în lucrul cu rășina, fibra de sticlă, forexul și poliesterul. În această etapă a avut o predilecție către mâinile tridimensionale pe care le-a ilustrat pe parcursul a trei decade. Tot după ’90 a început o lungă serie de desene în care a reprezentat mâini care pot fi interpretate ca mudre sau, poate, ca un proiect intim cu teatru de umbre. Mâinile redate sub forma unor pictograme scot în evidență conturul suprapus sau juxtapus. Poate că amintirea copilăriei l-a inspirat pentru reîntoarcerea la subiectul mâinilor pe care le desena frecvent, sau, poate că nevoia de conexiune umană era foarte mare într-un exil sufletesc: „Sunt de fapt obosit și mic, într-o lume atât de mare, închis în atelierul-pușcărie, ca atâția alții, într-un spațiu mic, de fapt, universul specializării mele si al meseriei.” (Doru Covrig, caiet de schițe, 1986). 

Doru Covrig este pentru arta contemporană un reper al sculpturii conceptuale, cu un figurativ de sinteză în care omul și universul său au reprezentat sursa de inspirație. Subiectul – Omul ca măsură a tuturor lucrurilor l-a abordat împreună cu un repertoriu formal concis și ușor de asimilat unor arhetipuri precum tema expoziției, Hand(s).”

Expoziția „HAND(S)” poate fi vizitată de pe 18 noiembrie până pe 15 decembrie 2023, de luni până sâmbătă, la Galleria 28, str. Constantin Brâncoveanu nr. 28, Timișoara. Programarea pentru vizitare se face la numărul de telefon +40 722 503 028  sau pe e-mail galleria28@gmail.com

Expoziția este organizată de Raluca Băloiu cu sprijinul Galleriei 28, reprezentată de Ovidiu Bădescu, cu contribuția familiei artistului, Covrig-Clisson.

Raluca Băloiu este manager cultural, curator și istoric de artă, trăieşte şi activează în Bucureşti. A absolvit cursurile Facultăţii de Istoria şi Teoria Artei, Universitatea de Arte București (licenţă și masterat). Este membru al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Artă (AICA) si membru al secţiei de Critică de la Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAP). A scris aplicaţii, a manageriat și a implementat expoziţii la târguri de artă internaţionale: Volta, Basel, Elveţia; Art Market Budapesta, Ungaria; Viennacontemporary, Austria; Contemporary Art Ruhr, Germania. A făcut cercetare și a scris texte pentru Galeria Plan B pentru participarea la Vienna Biennale, Austria și Art Basel, Elveţia.

Galleria 28 s-a deschis în 1994 la Timișoara. Este prima galerie particulară amenajată într-o proprietate privată din Timișoara. La inaugurare, galeria a reprezentat „declarația de dragoste a familiei Bădescu către orașul Timișoara”. Acest spațiu a devenit locul preferat pentru expozițiile de debut ale tinerilor și foarte tinerilor artiști, precum și un punct de întâlnire pentru diverse personalități creative, inclusiv scriitori, artiști plastici, muzicieni, critici și oameni de cultură în general.