Ce obiceiuri gresite s-au strecurat in pomenirea mortilor?

Pomenirea mortilor este o activitate adanc inradacinata in religia crestin-ortodoxa, dar si in ceremonia de inmormantare a poporului roman.

In ceea ce priveste cultul mortilor, asa cum este privit de Biserica Ortodoxa, provine din Noul si Vechiul Testament, iar traditia de inmormantare este privita ca pe o forma de iubire si respect fata de persoana decedata. Se considera ca incetarea functiilor vitale nu inseamna implicit ca persoana respectiva nu mai exista, ci moartea este tot o forma de continuare a vietii in care sufletul se desprinde de trup.

La aceasta ceremonie, preotii tin slujba de Parastas, o rugaciune mai scurta decat slujba inmormantarii, care are tot ca scop aratarea respectului si iubirii fata de cel decedat, dar si fata de divinitate.

De-a lungul timpului, insa, s-au format multe obiceiuri si traditii care nu sunt in conformitate cu religia si Biserica, ci care provin din practica pagana ori care nu au o justificare clara.

Care sunt obiceiurile gresite din ceremonia de inmormantare?

Unul dintre obiceiurile pagane care s-au strecurat in ceremonia de inmormantare este momentul legarii banului de degetul persoanei decedate sau al punerii banutilor pe ochii, pe pieptul sau pentru a avea posibilitatea de „a plati” vamile cerului.

Un alt obicei care nu este consemnat in religia ortodoxa sau in Biserica este spargerea vasului dupa momentul in care persoana decedata a fost scoasa din casa. Acest gest simbolizeaza „spargerea” relelor, pentru a lasa in viata familiei persoanei raposate sa intre pacea si fericirea.

Tot in cadrul actiunilor fara legatura cu religia se poate aminti si obiceiul de a da de pomana o gaina neagra, dupa ce a fost trecuta peste groapa persoanei decedate.

O alta practica pagana este si alungarea cainilor sau a pisicilor din jurul cortegiului funerar, pentru ca se considera ca acestea sunt spirite rele. Strans legata de aceasta credinta este si ideea de „comunicare” cu spiritele mortilor, care sunt „chemate” prin diverse metode neortodoxe.

De asemenea, sunt o multime de alte credinte care nu au o explicatie foarte buna.

Obiceiuri care nu sunt impuse de religie, dar sunt totusi practicate

Se considera ca oamenii care mor in saptamana luminata, cea a Pastelui, ajung cu siguranta in Rai, pentru ca exista credinta ca atunci „cerurile sunt deschise”. De asemenea, mai este prezent si obiceiul de a pune in sicriul persoanei decedate diverse obiecte (pieptan, ata, ac) despre care se considera ca ii vor folosi pe lumea „cealalta”.

Nici practica aruncarii cu pamant peste sicriu nu este impusa de religie, ci este mai mult un obicei imprumutat de la romani.

De asemenea, obiceiul de a da de pomana mancarea calda, pentru ca aburii care se ridica la cer sunt considerati a fi o jertfa adusa sufletului persoanei decedate, nu este mentionat in cartile de religie.

Pana si turnarea unui „strop” de bautura pe jos este o practica dobandita de-a lungul timpului, avand simbolistica de a potoli „setea” persoanei decedate. Nu are justificare nici obiceiul „caratului apei”, in contextul in care aceasta este provenita de la robinet.

Prin urmare, sunt o multime de traditii si obiceiuri, care provin ori dintr-o credinta pagana, ori care nu au nicio justificatie pentru sufletul persoanei decedate, care nu ar mai trebui sa fie practicate, pentru ca nu sunt in conformitate cu Biserica sau cu religia crestin-ortodoxa.